Uși și ferestre

Nu există în toată lumea camere fără uşi, în schimb, fără geamuri, da. Acest lucru demonstrează că geamul reprezintă o treaptă mai înaltă pe scara evoluţiei umane. Uşa este o necesitate, în timp ce geamul este un fel de lux. Odinioară, camera se asemuia unui cuib sau unei peşteri, în care omul îşi putea petrece noaptea în spatele uşii închise, ca un fel de pavăză. Însă prin faptul că putem deschide geamul, ca o fantă în perete, lăsăm să intre lumina şi aerul, nefiind nevoiţi să ieşim în timpul zilei şi putând astfel trăi în voie şi în spatele uşilor închise. În felul acesta, camera a devenit ceva mai mult decât un simplu refugiu din calea vântului şi a ploii, ceva în care ne putem petrece noaptea. Am amenajat-o, o decorăm cu fotografii. A devenit un loc în care, de dimineaţa până seara, putem medita, ne putem distra, putem participa la marele spectacol uman. Uşa o folosim pentru a ieşi şi intra, geamul însă este bolta cerească. Omul i-a destinat camerei rolul unei ascunzători în calea ameninţărilor naturii. Geamul, în schimb, ademeneşte cerul între patru pereţi, modelându-l, pentru a-l transforma în ceva în folosul nostru.